Fetească Regală

– de Sergiu Nedelea

Feteasca regală era numită pe vremuri Galbena de Ardeal sau Dănăşana. Un strugure care dă un vin cu adevărat regal, crăiesc cum am spune în Ardeal, Feteasca Regală este la fel de prezentă în plantații ca și Feteasca Albă.

Produce struguri cilindrici sau cilindro-conici, uniaripaţi sau biaripaţi, cu boabe neuniforme, mici, sferice şi dense, pieliţă subţire, culoare galben-verzuie, cu punct pistilar, pulpă zemoasă și o aromă discretă regăsită în vin. 

Soi românesc, generat din hibridarea naturală între Feteasca Albă şi Grasă de Cotnari, așa se credea până de curând. Datele recente confirmă o încrucișare între Feteasca Albă și Frâncușă, conform analizelor ADN. Vitis Internațional Variety Catalogue VIVC- variety nr. 4121, afirmă că prin cercetări genetice de actualitate strugurele este rezultatul încrucișării între Fetească Albă și Frâncușă conform Dr. Jose Vouillamoz.

Sinonime folosite: Dănășeană, Dăneșană, Danesdoerfer Koenigsast, Danoși, Fetească Muscatinia, Galbenă de Ardeal, Kiralyleanyka, Pesecka Leanka.

Originile sale se pare că sunt în Daneş, unde a fost atestat în 1920.

Feteasca regală este un soi care valorifică bine aproape toate tipurile de sol, dar care are nevoie de umiditate asigurată. Producţiile de struguri obţinute variază în funcţie de arealul de cultură, cu o medie de 15 t/ha. Acumulează zaharuri de la 170-180 g/l până la 200-210 g/l, cu o aciditate totală a mustului variabilă între 4,5-7,0 g/l H2SO4.

În mod obişnuit, vinurile rezultate din Feteasca Regală sunt vinuri fine de calitate, având arome florale, fâneață și fructe verzi. Pot fi folosite şi la obţinerea vinurilor materie primă pentru spumante, sau distilate învechite din vin.

Încearcă vinurile din FETEASCĂ REGALĂ