FETEASCĂ ALBĂ

– de Sergiu Nedelea

Feteasca albă este soiul cu cea mai largă răspândire în podgoriile româneşti. Fiind atât de majoritar ca soi de strugure în plantațiile viticole, este firesc să fie și foarte cunoscut ca vin și-mi aduc aici aminte, cu o oarecare nostalgie, de vremurile când orice vin alb cu nuanțe galben verzui și cu miros floral era catalogat imediat ca fiind o Fetească Albă. Este atât de cunoscut acest vin, încât pot spune că este identitar cu gustul românilor.

Acest soi numit și Pasărea, Leanka, Păsărească Albă, Mädchentraube sau Poama fetei, produce struguri cilindro-conici, frecvent aripaţi, de mărime mică, cu boabe sferice şi mici, pieliţa subţire de culoare galben-verzuie, pulpa zemoasă, cu gust plăcut caracteristic. 

Este un soi românesc a cărui existenţă în culturile viței de vie se pierde adânc în istorie. Se consideră că originile sale ar fi Daneş, în Transilvania. Se găseşte în egală măsură în podgoriile din Moldova – Cotnari, Odobeşti, Coteşti, Panciu, Vaslui, Covurlui; din Muntenia – Dealu Mare, Ștefănești Argeș; din Transilvania – Alba, Târnave, Sebeş, Aiud; din Dobrogea – Murfatlar, din Crişana şi Maramureş – Diosig, Silvania şi altele. Asigură producţii mijlocii, în condiţiile în care conţinutul în zahăr depăşeşte cu uşurinţă 200 – 220 grame/litru.

Vizual este limpede, de culoare galbenă cu reflexii verzuii. Are o aciditate mai ridicată pe valea Târnavelor, poate puțin mai domolită prin Muntenia și atât de echilibrată în Moldova, parcă croită pe setea ancestrală a locuitorilor din această zonă. Flori de câmp, citrice, floare de tei, fân sau caisă coaptă se întâlnesc în Fetească Albă, într-o complicitate olfactivo-gustativă, spre deliciul paharelor însetate.

Încearcă vinurile din FETEASCĂ ALBĂ

Afișez singurul rezultat